Home » D:News » După 200 de ani, zimbrii vor trăi din nou în sălbăticie în Carpaţii Meridionali, graţie unui proiect spectaculos

După 200 de ani, zimbrii vor trăi din nou în sălbăticie în Carpaţii Meridionali, graţie unui proiect spectaculos

Publicat: 05.05.2014
Aproximativ 20 de zimbri vor fi aduşi în Munţii Ţarcu, din diferite centre de reproducere din Europa, pe 17 mai, urmând ca alţi 10 să li se alăture pe parcursul verii, iar la toamnă să fie lăsaţi în liberate, în cadrul unui proiect al Rewilding Europe şi WWF-România.

Potrivit unui comunicat al WWF România, pe 17 mai se va face cel mai mare transport pentru reintroducerea zimbrului care a avut loc vreodată în Europa, prin aducerea a aproximativ 20 de exemplare în Munţii Ţarcu.

La început, zimbrii vor sta într-o zonă de aclimatizare de aproximativ 15 hectare. Apoi vor avea acces la o zonă de semi-libertate, de 160 de hectare. Aici se vor putea adapta la mediul sălbatic şi vor învăţa să supravieţuiească în natură, grupându-se într-o cireadă – forma tipică de organizare a zimbrilor. În toamna acestui an vor avea acces dincolo de zona împrejmuită şi vor deveni primii zimbri care trăiesc în sălbăticie, în Carpaţii Meridionali, din secolul al XVIII-lea şi până în prezent.

Locul unde zimbrii vor fi eliberaţi face parte din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu, o zonă sălbatică ce se întinde pe nu mai puţin de 59.000 de hectare.

Rewilding Europe şi WWF-România au iniţiat procesul de reintroducere bazându-se pe o abordare cu totul nouă: în următorii 10 ani Rewilding Europe va elibera în sălbăticie un număr considerabil de zimbri, cu regularitate, în mai multe zone din Carpaţii Meridionali. Planul este ca în 2015 o a doua eliberare să aibă loc în apropierea satului Poieni, de lângă Haţeg.

Obiectivul proiectului este crearea unei populaţii de cel puţin 500 de zimbri care vor trăi în sălbăticie în Carpaţii Meridionali, până în anul 2025. Aceştia ar urma să populeze o suprafaţă de 1,4 milioane de hectare de munţi şi văi care se întind în partea de sud a lanţului carpatic.

Odată eliberaţi, zimbrii nu vor mai fi hrăniţi, ci vor face parte din procesele naturale şi ecosistemele din zonă. Astfel, vor contribui la modelarea peisajelor naturale şi la menţinerea stării lor favorabile.

De la bun început, când vor sta în ţarcul de aclimatizare şi în zona de resălbăticire, zimbrii vor fi promovaţi ca o atracţie turistică, ceea ce ar putea crea oportunităţi economice pentru comunităţile locale. În Armeniş, comuna din imediata vecinătate, va exista un centru de vizitare a zimbrilor, care va găzdui materiale informative şi activităţi dedicate mediului înconjurător.

În ultimele luni, echipa Rewilding Europe şi WWF a lucrat îndeaproape cu comunitatea locală din Armeniş şi din împrejurimi, implicând antreprenori locali, direcţii silvice, asociaţii de vânătoare şi tur-operatori.

Primăria Armeniş a oferit aproximativ 75 de hectare din suprafaţa de păşuni comunale pentru ţarcul zimbrilor. Direcţia silvică Caraş-Severin, prin Ocolul silvic Teregova, a pus la dispoziţia proiectului alte aproximativ 80 de hectare.

Câţiva localnici au fost deja angajaţi şi iniţiaţi pentru rolurile de rangeri şi ghizi.

Zimbrii care vor fi aduşi la Armeniş provin din Suedia, Germania, Italia, Belgia, Elveţia şi România (rezervaţia de la Haţeg). Câteva dintre rezervaţiile din care provin zimbrii au donat exemplarele şi chiar au plătit costurile de transport până în România. Dintre zimbrii care vor sosi la Armeniş pe 17 mai, trei îşi vor continua călătoria până la Vânători Neamţ, fiind donaţi parcului natural pentru programul propriu de repopulare cu zimbri.

Loteria Olandei, Loteria suedeză şi Liberty Wildlife Fund sunt sponsorii din spatele acestei acţiuni.

Creşterea numărului zimbrilor e importantă nu doar pentru supravieţuirea speciei, ci pentru întregul ecosistem şi pentru conservarea biodiversităţii, mai arată WWF România. Ecosistemele au nevoie de procese naturale precum păscutul, pe care animalele domestice nu îl acoperă suficient, din cauza scăderii numărului lor, înregistrate în ultimii ani. În plus, comunităţile locale au de câştigat, prin faptul că zimbrii atrag dezvoltarea sectorului turistic.

Zimbrul sau bizonul European este o specie simbol şi esenţială pentru ecosistemele de pe continent. Ultima redută a zimbrilor a fost în Carpaţi, înainte să dispară definitiv, în 1790. România este una dintre cele nouă ţări europene cu zimbri care trăiesc în sălbăticie, după Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina, Polonia, Slovacia, Rusia şi Germania.

În lume trăiesc 5.046 zimbri, dar numai 3.403 sunt în cirezi libere sau în regim de semi-libertate. Zimbrul este astăzi o specie mai rară decât rinocerul negru.

În România, zimbrul a fost reintrodus în 1958, prin aducerea unei perechi din Polonia la Haţeg. În prezent rezervaţia de zimbri de la Haţeg numără 12 exemplare. Cea mai mare rezervaţie de zimbri din ţară este la Bucşani, în judeţul Dâmboviţa, unde trăiesc 49 de exemplare. La Neamţ, în Rezervaţia „Dragoş-Vodă” sunt 33 de zimbri, iar în Parcul Natural Vânători au fost eliberate 11 exemplare, în perioada 2012 – 2013, care sunt monitorizate şi în rândul cărora a şi avut loc prima fătare în libertate. Aceste rezervaţii de zimbri sunt în administrarea Romsilva.

La Vama Buzăului, în judeţul Braşov, a fost înfiinţată o rezervaţie în 2008, unde anul trecut erau peste 20 de zimbri. Aceasta este însă administrată de autorităţile locale.

Surse: Mediafax, Rewilding EuropeWWF România / Foto: Rewilding Europe

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Solzii de crocodil sunt surprinzător de puternici, arată un studiu
Solzii de crocodil sunt surprinzător de puternici, arată un studiu
Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
Gladys May Aylward, misionara britanică din China. A salvat 100 de orfani în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Gladys May Aylward, misionara britanică din China. A salvat 100 de orfani în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Khalifa bin Zayed Al-Nahyan, al doilea președinte al Emiratelor Arabe Unite și conducătorul orașului Abu Dhabi
Khalifa bin Zayed Al-Nahyan, al doilea președinte al Emiratelor Arabe Unite și conducătorul orașului Abu Dhabi
De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
De ce uneori zăpada pare albastră?
De ce uneori zăpada pare albastră?
Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?
Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?
O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”
O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”
ChatGPT, disponibil și pe WhatsApp. Ce trebuie să știe utilizatorii?
ChatGPT, disponibil și pe WhatsApp. Ce trebuie să știe utilizatorii?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship
SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship
Ucrainenii nu au „puterea” de a recupera zonele ocupate de Rusia, a recunoscut Zelenski
Ucrainenii nu au „puterea” de a recupera zonele ocupate de Rusia, a recunoscut Zelenski
Ambiții mari! Agenția spațială chineză vrea să fie prima care aduce mostre de pe Marte
Ambiții mari! Agenția spațială chineză vrea să fie prima care aduce mostre de pe Marte
Câți dintre români au de gând să viziteze un târg de Crăciun din țară?
Câți dintre români au de gând să viziteze un târg de Crăciun din țară?
Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice
Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice
Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ
Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ